Într-o străfulgerare, fiecare animal este dezvăluit în adevărata sa formă. Tot așa, iluminate de lumina Mea, ființele umane și-au recăpătat sfințenia pe care o aveau odinioară. O, fie ca lumea coruptă a trecutului să se fi răsturnat în sfârșit în apa murdară și, scufundându-se sub suprafață, să se fi dizolvat în noroi! Citește în continuare „Capitolul 18”
Etichetă: CĂRȚI
Glasul Meu răsună ca un tunet, iluminând toate cele patru cadrane și întregul pământ, iar, în mijlocul tunetelor și al fulgerelor, umanitatea este doborâtă. Niciun om nu a rămas vreodată ferm în mijlocul tunetelor și al fulgerelor: majoritatea oamenilor sunt îngroziți cumplit la venirea luminii Mele și nu știu ce să facă. Citește în continuare „Capitolul 17”
Sunt atât de multe lucruri pe care vreau să i le spun omului, atât de multe lucruri pe care trebuie să i le spun. Dar capacitățile omului de acceptare sunt prea deficitare: el este incapabil să înțeleagă pe deplin cuvintele Mele potrivit cu ceea ce furnizez Eu și înțelege doar un aspect, dar rămâne neștiutor în privința celorlalte. Citește în continuare „Capitolul 16”
Omul este o creatură lipsită de autocunoaștere. Deși în imposibilitatea de a se cunoaște pe sine, el totuși îi cunoaște pe toți ceilalți ca pe palma mâinii sale, ca și când toți ceilalți au trecut mai întâi de inspecția lui și au primit aprobarea lui înainte de a spune sau de a face ceva și, deci este ca și cum i-a înțeles pe de-a întregul pe toți ceilalți, până la starea lor psihologică. Citește în continuare „Capitolul 15”
De-a lungul veacurilor, niciun om nu a intrat în Împărăție și, astfel, nimeni nu s-a bucurat de harul Epocii Împărăției, niciunul nu L-a văzut pe Împăratul Împărăției. Deși sub iluminarea Duhului Meu mulți oameni au profețit frumusețea Împărăției, ei cunosc doar exteriorul ei, nu semnificația ei interioară. Citește în continuare „Capitolul 14”
În condiția vostră actuală, aderați excesiv la noțiunile sinelui, iar în voi există tulburări religioase destul de grave. Nu puteți să acționați în duh, nu puteți înțelege lucrarea Duhului Sfânt și respingeți noua lumină. Nu poți să vezi soarele în timpul zilei pentru că ești orb, nu-i cunoști pe oameni, nu poți să-ți părăsești „părinții” niciodată, îți lipsește discernământul spiritual, nu recunoști lucrarea Duhului Sfânt și habar nu ai cum să mănânci și să bei din cuvântul Meu. Citește în continuare „Capitolul 13”
Atunci când Fulgerul se ivește de la Răsărit – care este, de asemenea, tocmai momentul în care Eu încep să vorbesc – în momentul ivirii Fulgerului, întreaga sferă cerească este iluminată și toate stelele încep să se transforme. Pare că întreaga rasă umană este supusă unei curățiri și sortări corespunzătoare. Sub strălucirea acestei raze de lumină de la Răsărit, întreaga omenire este dezvăluită în forma sa originală, cu ochii uimiți, blocată în confuzie; cu atât mai puțin este ea capabilă să-și ascundă trăsăturile urâte. Citește în continuare „Capitolul 12”
Fiecare persoană din omenire ar trebui să accepte observarea Duhului Meu, ar trebui să-și controleze îndeaproape fiecare cuvânt și acțiune și, în plus, ar trebui să privească faptele Mele minunate. Cum vă simțiți în momentul sosirii Împărăției pe pământ? Citește în continuare „Capitolul 11”
Mulțimile Mă aplaudă, mulțimile Mă slăvesc; toate gurile Îl numesc pe singurul Dumnezeu adevărat, toți oamenii își ridică ochii pentru a privi faptele Mele. Împărăția se pogoară în lumea oamenilor, persoana Mea este bogată și îmbelșugată. Cine nu s-ar înveseli pentru asta? Cine nu ar dansa de bucurie? Citește în continuare „Imnul Împărăției”
Epoca Împărăției, este, până la urmă, diferită față de odinioară. Nu are legătură cu modul în care se poartă omenirea; mai exact, Eu M-am pogorât pe pământ ca să-Mi fac personal lucrarea, lucrare pe care ființele umane nici nu o pot concepe, nici nu o pot realiza. Citește în continuare „Capitolul 10”